În contextul mobilității crescute din cadrul Uniunii Europene, este tot mai frecvent ca soții să își stabilească reședința în state diferite. Astfel, se pune problema stabilirii legii care le guvernează regimul matrimonial, dar și a divorțului, în cazul intervenirii acestuia.
Divorțul între doi parteneri având reședințe în țări diferite reprezintă o problemă de drept internațional privat, deoarece situația presupune existența unui element de extraneitate -anume faptul că fiecare soț trăiește în state diferite. Prin urmare, se pune întrebarea: care lege și care instanță sunt competente să soluționeze acest divorț?
În exemplul nostru, pot fi avute în vedere două sisteme de drept: sistemul juridic spaniol și cel italian. Competența instanței care va judeca divorțul se stabilește potrivit Regulamentului (UE) 2019/1111 (Bruxelles II ter), referitor la competență, recunoaștere și executarea hotărârilor în materie matrimonială (divorț, responsabilitate parentală și nulitatea căsătoriei).
Ulterior, legea aplicabilă divorțului se determină pe baza Regulamentului (UE) nr. 1259/2010 (Roma III), care stabilește normele de conflict în materia divorțului pentru statele participante, printre care se numără atât Spania, cât și Italia.

Unde se poate introduce cererea de divorț?
Potrivit articolului 3 din Regulamentul (UE) 2019/1111, cererea de divorț poate fi introdusă în fața instanțelor dintr-un stat membru în care există una dintre următoarele legături:
reședința obișnuită comună actuală a soților;
ultima reședință obișnuită comună, dacă unul dintre soți locuiește încă acolo;
reședința obișnuită a pârâtului (soțul chemat în judecată);
reședința obișnuită a reclamantului (soțul care introduce cererea), dacă acesta locuiește acolo de cel puțin un an înainte de introducerea cererii;
reședința obișnuită a reclamantului, dacă locuiește acolo de cel puțin 6 luni și are cetățenia statului respectiv;
statul a cărui cetățenie o au ambii soți;
în cazul unei cereri comune (ambii soți se adresează de comun acord), și instanțele statului în care își are reședința obișnuită oricare dintre soți.

Aceste criterii oferă o anumită flexibilitate, astfel încât, în funcție de situația concretă, divorțul poate fi introdus fie în Spania, fie în Italia, iar alegerea forumului potrivit poate avea consecințe importante asupra duratei, costurilor și rezultatului procedurii.

De ce este importantă stabilirea competenței instanței?

Stabilirea competenței instanței este un pas esențial, deoarece o instanță nu poate analiza fondul cauzei( motivele de divorț, efecte etc.) dacă nu este, în mod valabil, competentă conform Regulamentului Bruxelles II ter. Doar după ce competența este confirmată, instanța va analiza ce lege se aplică divorțului, în temeiul Regulamentului Roma III.

Ce lege se aplică divorțului?
Regulamentul (UE) nr. 1259/2010 (Roma III) prevede următoarea ordine de determinare a legii aplicabile:
1.Legea aleasă de soți
Soții pot, în anumite condiții, să aleagă în mod expres legea aplicabilă divorțului, de exemplu:
legea statului în care au reședința obișnuită la momentul alegerii;
legea statului în care au avut ultima reședință obișnuită comună;
legea statului a cărui cetățenie o are unul dintre ei;
legea statului instanței sesizate (lex fori).
Alegerea trebuie făcută în mod valabil (în scris și, de regulă, cu anumite garanții de formă prevăzute de legislațiile naționale).
2.În lipsa unei alegeri de lege
Dacă soții nu au făcut o alegere expresă, se aplică, în această ordine, legea:
a reședinței obișnuite comune a soților;
a ultimei reședințe obișnuite comune, dacă unul dintre soți mai locuiește încă acolo;
a statului a cărui cetățenie o au ambii soți;
în ultimă instanță, legea statului instanței sesizate (lex fori).
Astfel, chiar dacă divorțul se judecă, de exemplu, în Spania, nu este exclus ca, în anumite condiții, instanța spaniolă să aplice legea italiană, și invers.

Concluzie: de ce este importantă consultarea unui specialist?

Divorțurile în care soții locuiesc în state diferite, cum ar fi Spania și Italia, nu sunt simple „divorțuri clasice”, ci situații de drept internațional privat care impun o analiză dublă:
• ce instanță este competentă (Spania, Italia sau ambele ca opțiune), și
• ce lege este aplicabilă divorțului (spaniolă, italiană sau, eventual, o altă lege aleasă de soți).
O alegere greșită a țării în care se introduce cererea sau o neglijare a aspectelor privind legea aplicabilă poate prelungi procedura și poate genera efecte juridice nedorite (de exemplu, condiții diferite pentru pronunțarea divorțului sau reguli diferite privind pensia de întreținere și efectele patrimoniale).

Din aceste motive, este recomandabil ca, înainte de a începe demersurile de divorț, soții să solicite o consultanță juridică specializată în dreptul familiei și în drept internațional privat, pentru a identifica forumul cel mai favorabil și legea aplicabilă cea mai avantajoasă, în funcție de interesele fiecăruia.
Vă reamintim că echipa noastră de avocați din Barcelona este la dispoziția dumneavoastră pentru orice consultații juridice și asistență legală. Echipa noastră este specializată în drept penal, drept civil și dreptul familiei, drept administrativ, dreptul muncii și dreptul străinilor, și va realiza toate demersurile necesare pentru un rezultat satisfăcător. Ne puteți suna la 932006766 sau ne puteți contacta prin WhatsApp la 604 82 88 53 ori la adresa de e-mail secretaria@marinpasalodos.com. Vă mulțumim că aveți încredere în cabinetul nostru de avocatură din Barcelona!